Neuroimagistica Iubirii

On March 18, 2012

Este posibil ca o persoană să iubească mai mult decât alta?

Cercetările în psihilogie, biologie, antropologie şi neuroştiinţe au explorat bazele biologice ale iubirii. Substanţe chimice specifice (cum ar fi oxitocina) sunt studiate în contextul rolurilor lor în producerea de experienţe umane şi comportamente care sunt asociate cu dragostea. Tehnicile de neuroimagistică (rezonanţa magnetică funcţională) au fost utilizate pentru a investiga regiuni ale creierului care par să fie implicate în producerea experienţei umane – iubirea.

Pentru a răspunde la întrebarea “Cât de mult mă iubeşti?”, de obicei oamenii spun “Atât de mult!” sau “Foarte mult!”. Dar cât de mult este “foarte mult”? Prin utilizarea dispozitivelor neuroimagistice, oamenii de ştiinţă au identificat o modalitate concretă de măsurare a sentimentelor de dragoste.

Recent, cercetătorii de la Stanford (Dr. Melina Uncapher – Director Ştiintific şi Dr. Bob Dougherty – Director de Cercetare) au găzduit prima competiţie din lume a iubirii, ilustrând ştiinţa din spatele emoţiilor. Ei au cerut celor 7 concurenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 75 de an să stea 5 minute în interiorul unui RMN, timp în care să se gândească profund la persoana pe care o iubesc. Scopul lor era de a determina cine va manifesta cele mai intense sentimente de iubire (din punct de vedere neuronal).

Primul concurs anual de iubire” are următoarele reguli:
• Concurenţii vor sta câte 5 minute într-un RMN, în timp ce se vor gândi cât mai intens la persoana iubită şi vor experimenta sentimentele de iubire.
• Regiunile creierului implicate în producerea de experienţe neurochimice de iubire vor fi măsurate.
• Concurentul care generează cel mai mare nivel de activitate în aceste regiuni neuronale câştigă.

Cei 7 concurenţi:
1. Kent (75 de ani) – fericit, căsătorit de 50 de ani, se va gândi la soţia sa
2. Tiffany (23 de ani) – se va gândi la noul ei iubit
3. Peter (32 de ani) – va încerca să se gândească la fosta lui iubită, întrucât el tocmai încearcă să treacă peste despărţire (veti vedea ca rezultatele studiului îi vor oferi noi perspective lui Peter)
4. Morgan (24 de ani) – nu a fost niciodată îndrăgostită, se va concentra pe dragostea generată prin meditaţie
5. Don (60 de ani) – a fost de mai multe ori îndrăgostit
6. Marilyn (vârsta de 72) – soţia lui Kent
7. Milo (10 ani) – se va gândi la verişorul său nou-născut; el spune că “dragostea este un sentiment pe care îl ai pentru cineva pentru care ai sentimente” :-)

Imaginea din stânga prezintă traseul dopaminei, traseul serotoninei şi traseul oxitocinei / vasopresinei – trasee pe care cercetătorii le consideră implicate în experienţa de dragoste romantică. Cercetatorii au monitorizat aceste zone şi au măsurat outputurile. Întrucât toate aceste trasee par să conveargă către nucleus accumbens, aceasta este una din regiunile ce au fost monitorizate, fiind un indicator principal al iubirii experimentate. Câştigătorul competiţiei a fost cel care a generat cea mai puternică activitate în aceste zone ale creierului, considerându-se că el / ea a iubit pe cineva mult mai profund decât ceilalţi concurenţi.

Cercetătorii au colectat semnalele generate în toate ariile cerebrale la fiecare 2 secunde pentru aproximativ 5 minute, în timp ce fiecare subiect se afla în interiorul RMNului.

Subiecţii care au participat în cadrul studiului / competiţiei au relatat că s-au simţit extraordinar în timp ce meditau şi au experimentat sentimente plăcute. Modul în care aceştia vorbesc despre iubirea şi sentimentele lor este impresionant.

Iar câştigătorul a fost:

Nu voi spune numele câştigătorului, va trebui să aflaţi urmărind materialul video de mai jos. Dar pot să vă spun că Peter, bărbatul care încerca să treacă peste despărţirea de fosta lui prietenă, a avut o reacţie surprinzătoare la aflarea rezultatelor – el s-a aflat pe ultimul loc (deci a iubit cel mai puţin).

Blumpback împreună cu Centrul Stanford de Neuroimagistică Cognitivă şi Neurobiologică prezintă următorul material video regizat de Brent Hoff. Aceasta este o şansă de a asista la ceva cu adevarat frumos (un studiu neuroştiinţific al iubirii):

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

%d bloggers like this: