NeuroRelay

Neuroştiinţele fac parte în prezent din disciplinele academice care prezintă o dezvoltare tot mai accentuată, întrucât rezultatele din cercetare şi inovare în acest domeniu au un impact imens în viaţa noastră: cu cât învăţăm mai mult despre modul în care creierul este structurat şi modul în care aceasta funcţionează, cu atât mai mult lumea din jur se schimbă.
Scopul cercetării în neuroştiinţe s-a extins pentru a include abordări diferite, şi un articol foarte recent al Research Live afirmă că rezultatele neurologice remodelează standardele şi operaţiunile în organizaţiile din lume, iar Dr. A. K. Pradeep (CEO la NeuroFocus şi autor al The Buying Brain: Secrets for Selling to the Subconscious Mind) prezintă modul în care cercetarea în neuroştiinţe poate ajuta industria automobilelor şi în comerţul cu amănuntul, prin designuri care au efect asupra inconştientului consumatorilor. Dr. A. K. Pradeep defineşte acest fenomen ca Neurodesign, şi integrează progresele remarcabile pe care neuroştiintele e fac în cea ce priveşte modul în care oamenii percep şi răspund la lumea din jur. Potenţialul său este determinat de faptul că noi procesăm doar o mică parte din informaţiile la care suntem expuşi, restul fiind inregistrat dincolo de conştient. Plonjând în nivelul subconştientului, cercetătorii pot localiza zonele în care stimulii sunt înregistraţi iniţial. Dr. Pradeep a concentrat aplicabilitatea acestei cercetăriîn industria auto şi sectorul comerţului cu amănuntul.

Neuroştiinţe şi design auto
Cumpărarea unei maşini implică o un proces emoţional de luare de decizii, pe lângă gândirea raţională. Pentru a angaja nivelul emoţional al consumatorului, designul auto este factorul de succes şi a rentabilităţii în această afacere. Bazându-se pe estetică, funcţionalitate şi accesibilitate, printre alţi factori, proiectarea unei maşini se dovedeşte a fi un proces costisitor. Următoarele principii ar trebui să fie urmate, în scopul de a captiva clienţii în industria auto:

• Creierul preferă curbe. În natură, marginile drepte reprezintă un risc şi obiectele ascuţite pot ucide chiar. De aseea, oamenii au învăţat cum să se păzească de ele. Pradeep sfătuieşte producătorii de automobile şi comercianţii cu amănuntul să opteze pentru forme curbilinii, în loc de muchii ascuţite.
• Lucruri simple şi clare. Capacitatea memoriei pe termen scurt este surprinzătoare de limitată, astfel încât, dacă creierul este copleşit cu o cantitate mare de informaţii sau este supus la prea multe sarcini, cortexul prefrontal va alege ce date să păstreze şi pe care să le ignore.
• Creierul îi plac texturile naturale. Deşi suntem adesea departe de natură în viaţa noastră de zi cu zi, creierele noastre moderne au totuşi 100.000 de ani (creierul reptilian) şi preferă în continuare împrejurimi care par familiare şi reconfortante. Materialul în sine nu trebuie să fie real, dar în cazul în care piesele de echipare din interiorul maşinii, de exemplu, se aseamănă îndeajuns de mult cu lemnul real pentru a convinge subconştientul, creierul nostru va raspunde pozitiv.

Neuroştiinţe şi design în sectorul comerţului cu amănuntul
Cumpărăturile reprezintă o experienţă extrem de stimulativă pentru creier, iar designul unui magazin este o combinaţie de artă şi ştiinţă, combinaţie ce poate determina vânzări iminente. Pentru a testa cum răspunde subconştientul în cadrul unui magazin, NeuroFocus a creat N–Matrix 3D, o sistem cu realităţi virtuale conceput în conformitate cu ceea ce se ştie deda despre modul în care creierul funcţioneaza în cadrul unui magazin.
Neurodesign-ul va reprezenta un factor critic în sectorul comerţului cu amănuntul în viitorul apropiat şi pe termen lung, determinat nu doar de concurenţa pentru atenţia cumpărătorilor şi a cotei de piaţă, dar şi de tehnologie, după cum afirmă Dr. Pradeep. Întrucât importanţa dispozitivelor mobile şi serviciilor în viaţa de zi cu zi sunt în creştere, mediile în care interacţionăm cu branduri şi produse vor modifica în consecinţă. Există servicii bazate pe localizare, coduri QR, cupoane electronice sau tehnologia touchscreen în magazine.
Dr. Pradeep împărtăşeşte câteva principii pe care retailerii ar trebui să le ia în considerare în ceea ce priveşte modul în care produsele, tehnologia digitală şi arhitectură se combină:

• Mintea umană este concepută astfel încât să înregisteze şi să răspundă la mişcare. Aceast lucru ne menţine în condiţii de siguranţă, iar creierul reptilian este cel care concentrează atenţia noastră spre pericolul imediat şi soluţie. Magazinele care se integrează mişcarea în locaţiile lor fizice, vor capta atenţia cumpărătorilor mai eficient. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul monitoarelor ce rulează materiale video, corpurilor de iluminat, ecranelor rotative, şi alte elemente bazate pe mişcare.
• Creierul caută ceea ce este nou, transformând noutatea în cel mai important atu în sectorul comerţului, prin setările vizuale şi serviciile care surprind, angajează şi satisfac creierul.
• Ambiguitatea. Specialiştii în marketing pot crea puzzle-uri pe care mintea să le rezolve, prin utilizarea ambiguităţii şi erorilor, aplicabile în domenii precum publicitatea şi designul ambalajelor. Prin includerea aspectele deliberate de eroare sau de ambiguitate în ofertele produselor aflate la raft, companiile pot atrage atenţia consumatorilor, să îi angajeze emoţional şi să le creeze amintiri.
• Încorporarea oglinzilor în design magazinelor. Creierul este puternic atras de feţe umane. Subconştientul va raspunde imediat la acest stimul fundamental convingător.

Dr. Pradeep consideră că Neurodesignul se va manifesta în sectorul comerţului în 7 puncte-cheie care formează ceea ce el numeşte shopper experience framework:

1. Informaţii cheie despre magazin, produse şi servicii – informaţii care permit cumpărătorilor să se bucure pe deplin de experienţă.
2. Capacitatea de a interacţiona cu brand-uri, produse şi servicii în întregul magazin, prin cât mai multe din cele cinci simţuri.
3. Cumpărături ca un mijloc de divertisment. Întrucât publicul tânăr ce a devenit experimentat în ceea ce priveşte experienţe jocurilor video, iar aceştia intră deja în arena consumatorului adult, se vor vor aştepta să primească aceleaşi recompense senzoriale şi în cadrul cumpărăturilor.
4. Educaţie şi conştientizare ca menţin cumpărătorul informat. Consumatorii sunt motivaţi de creşterea exponenţială în ceea ce priveşte sursele de informare digitale, disponibile la îndemana lor.
5. Simplitate. Creierul este structurat pentru a procesa stimulii cât mai uşor şi mai rapid. Acest lucru are implicaţii puternice în proiectarea unui magazin. Retailerii care construiesc machete ale magazinelor pentru a face procesul cumpărăturilor cât mai uşor posibil, vor fi recompensaţi prin angajamentul creierului şi satisfacţia subconştientă.
   Consolidarea stimei de sine a consumatorului, care stimuleaza subconştientul pentru a atribui o valoare mai mare experienţei.
6. Comunitatea. Adăugarea elementelor ce oferă o experienţă de shopping comună, care încurajează un sentiment de apartenenţă la un grup social mai mare sau contribuie binele socieţăţii, rezonează profund în subconştient.

Principiile pe care dr. A. K. Pradeep le susţine sunt convergente cu studii recente în domeniul neuroştiinţelor şi includ perspective valoroase care ar putea dezvolta orice afacere.
Întrucât creierul reptilian este factorul de decizie, neocortexul doar influenţează decizia (Modelul de neuromarketing al celor de la SalesBrain), studiile de neuromarketing sunt mai fiabile ca anchetele atunci când vine vorba de a identifica designul potrivit pentru modele de maşini sau industria de retail, în scopul de a se angaja consumatorul. Aşa cum şi Patrick Renvoise a susţinut la Forumul Mondial de Neuromarketing luna trecută la Amsterdam, contrastul este cel care permite luarea unei decizii, şi adăugând contrast produsului sau mediului magazinului se adaugă totodată valoare profitului.
Aşadar, pentru a vinde un produs sau un serviciu într-un mod profitabil, specialiştii în marketing ar trebui să aibă întotdeauna o strategie în stadiile incipiente de dezvoltare, în scopul de a crea designuri (de produse sau magazine), care ar implica creierul consumatorului.